Uneori nu ma inteleg pe mine insumi. Sunt atat de...fixata pe anumite idei, persoane, fapte, incat uit sa ma concentrez si pe alte lucruri, care in realitate sunt mult mai importante.
Exact ca acum, cand eu ar trebui sa-mi repet pentru bac, dar in schimb ce fac? Stau si vorbesc la telefon, bineinteles!
Bine, nu sunt nici genul acela de persoana sa se streseze inainte de examene, sau sa am emotii, dar ar fi bine sa fac ceva cu privire la bacu' asta. Pentru ca e o chestie serioasa. Un pic de emotii mi-ar prinde bine. :)
Dar pe mine singurul gand care ma "bate" e acela ca vreau sa treaca mai repede examenele. Nu din cauza ca vreau sa aflu rezultatele. Nici macar vacanta in Spania nu ma incanta. Nu. Pentru mine e important faptul ca mi s-au promis alte chestii dupa bac. Cum ar fi o impacare, putina fericire si implinire. Astea sunt lucrurile pe care le caut de vreo 2 ani. Iar acum, cand mai am putin si le primesc, eu fac pe nebuna si nu pot sa am rabdare!
Numai Dumnezeu mai poate sa stie ce e in capul meu. Si sper sa ma "lumineze" si pe mine, pentru ca eu nu pot sa-mi dau seama de nimic!
Mai e mult? Nu, nu mai e mult. Stiu ca ce e al meu e pus deoparte. Dar...ce o sa fac cu toata nerabdarea asta pana cand, in sfarsit, o sa primesc ce-mi doresc?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu