Absenti

Voi pleca in curand. Si ti se va face dor de mine. Iar eu...eu imi voi aminti mereu de tine.
Nu pot sa-mi imaginez cum ar fi fost viata mea daca nu te-as fi cunoscut. Dar as vrea sa stiu. Macar pentru o zi sa uit tot, toate amintirile, toate locurile, sa ma intorc in timp, intr-o era indepartata in care nu te cunosteam si eram bine fara tine.

Deschid din nou catalogul albastru si observ ca tu esti absent. Prezenta fizica nu conteaza, atata timp cat mintea, inima si sufletul nu sunt acolo. Iar tu...tu intotdeauna ai fost absent. Liceul s-a terminat de mult, dar eu inca stau si fac prezenta in fiecare zi. Te astept sa vii cu o motivare sau...sa nu mai vii deloc.

Everybody Hurts

Ne certam.

Ne impacam.

Iar in 5 minute uitam totul.

In ultimele zile a fost o atmosfera...aiurea. Uneori nu stiu ce se intampla si devin atat de confuza, incat nici cea mai rabdatoare persoana nu poate sa discute cu mine. Trebuie sa invat ca nu sunt singura persoana cu toane. Si chiar daca, intr-o zi nu ma simt bine, sa accept o gluma cu zambetul pe buze, fara sa fac o mare drama din asta. Altfel risc sa pierd tot. Iar cea mai mare teama a mea e sa pierd ceea ce iubesc...

Profesoara mea de franceza avea dreptate. Sa iti construiesti toata viata pe doar un stalp care sa te sustina e cel mai prostesc lucru pe care poti sa-l faci! Ce se intampla atunci cand pilonul se prauseste? Cazi si tu cu el? Trebuie mereu sa ai variante dintre care sa alegi, oameni care sa te sustina, sa ai si alte activitati pe langa slujba ta, un esec sa nu te doboare pentru ca mai ai si alti stalpi pe care sa-i lasi sa iti sustina greutatea.

E greu sa gasesc un echilibru, dar trebuie sa o fac. Pentru ca simt ca o iau razna si simt ca uneori ii indepartez pe cei dragi. Si, Doamne, ce se intampla? Ce sa fac? Cum sa fac sa iasa totul cum trebuie? Pentru ca nu vreau sa pierd unul din "stalpii" care a sustinut 4 ani si ceva din viata mea...

It's finally over!

Mda...s-a terminat si bacu'! E dezastrul dezastrelor, dar eu sunt printre "fericitii" care au reusit sa-l treaca. Partea proasta e ca multi au picat. Partea buna e ca, chiar daca nu am o medie buna in bac, s-ar putea sa prind un loc fara taxa la faculta. Ma ajuta mult media din tot liceul si media la economie (eu vreau sa dau la contabilitate).
Totusi...imi pare rau pentru cei care au picat. Sa fii acolo de fata si sa vezi copii la care nu te asteptai ca iau medie mai mica de 6, sa-i vezi cum pur si simplu se prabusesc pe jos si incep sa planga...imaginile astea o sa-mi ramana mult timp in minte. Si sa le auzi hohotele de plans...mai ca nu imi venea si mie sa plang cot la cot cu ei.
Nu stiu ce o sa se intample mai departe. Mi-e frica sa ma gandesc chiar si la ziua de maine. In ultima vreme am impresia ca nimic nu mai e sigur in tara asta! Si poate chiar asa e, nu stiu.