Let it rain over me

Hmmmm...afara ploua. Si, in ciuda vremii deprimante, eu simt o nevoie acuta de a iesi afara, pentru un dus rece, ca sa-mi mai limpezesc mintea. Nu stiu de ce, dar atunci cand mi se intampla ceva bun, am mereu impresia ca totul e doar o iluzie.

Dar adevarul e ca...tot ceea ce mi se intampla e real. 

Insa, totusi, daca asta e un vis, va rog sa nu ma treziti!

Am stat sa analizez lucrurile pe toate partile. Iar instinctul meu meu imi spune sa nu mai caut nod in papura la fiecare lucru bun din viata mea. Daca chiar am primit perfectiunea, trebuie sa invat sa o accept si sa am incredere.

E ciudat cum eu mereu privesc cu neincredere la momentele in care sunt fericita, in loc sa ma bucur de ele si sa le traiesc. Dar faza e ca pana acum nu a mers mai nimic bine. Si, cand in sfarsit totul e ok, eu in loc sa ma bucur, stau si ma gandesc la asta prea mult.

Dupa cum spuneam intr-un post anterior, viata e scurta si merita traita. Iar atunci cand te trezesti cu zambetul pe buze, in loc sa te intrebi de ce zambesti, ar trebui sa te bucuri de el. Pentru ca nu stii cat va dura. 

Ca ploua, ninge, sau ca e soare, timpul se scurge. Si noi imbatranim cu fiecare minut. Asa ca, de ce sa ne mai punem atatea intrebari? 

Si daca e sa stau si sa analizez "My wishlist", as putea bifa o buna parte din dorinte:

• am vrut bursa in strainatate -> saptamana viitoare plec tocmai in Germania, una din tarile pe care vroiam sa le vizitez
• am vrut sa vad Parisul -> mi-am facut majoratul acolo. Ce amintiri frumoase!
• si uite o dorinta secreta: mi-am dorit sa cunosc pe cineva care chiar sa fie perfect pentru mine -> bifat! Nu am crezut niciodata ca voi gasi pe cineva cu care sa ma inteleg ataaat de bine, cu care pot vorbi despre orice, fara sa ma simt jenata, si care ma accepta asa cum sunt. Ca sa nu mai zic de faptul ca, in ciuda diferentelor dintre noi, pot gasi si multe asemanari. (asta nu a sunat prea logic, dar intelegeti voi)
• am vrut masina -> am un polo mai rosu decat cel mai rosu ruj al meu! :)
• am vrut independenta din punct de vedere financiar. Asta e doar pe jumatate realizata. Mie chiar imi e rusine sa ma duc la mama mea si sa-i cer bani de buzunar. Am 20 de ani, ce naiba! Consider ca e o varsta destul ok ca sa incep sa-mi castig singura intr-un fel sau altul niste bani de buzunar. Si intr-un fel, chiar mi-a iesit faza! Am invatat atat de bine, incat am ajuns sa iau bursa. Vara am lucrat ca barman. Iar din cand in cand, fac niste bani frumosi din proiecte de amenajari hidroedilitare. Asa ca, pe moment ma declar multumita. :)
• am vrut sa vizitez Londra...si inca imi doresc! Asta e un lucru pe care inca nu l-am reusit, pentru ca pur si simplu nu a fost timp si nu au fost bani. Dar, cum ma stiu de ambitioasa, sunt sigura ca intr-o zi o sa vad si orasul asta!
• am vrut sa merg la un concert Tokio Hotel. Exact ca si cu vizitatul Londrei, dorinta asta inca nu mi s-a indeplinit. Si in ciuda faptului ca nu am mai ascultat nicio melodie de-a trupei de atata timp, inca imi doresc sa-i vad live. De ce? Pfff, poate doar un fan TH m-ar putea intelege. E sentimentul ala, pe care nu poti sa-l explici nimanui. Te trec fiorii cand auzi piesa ta preferata de la ei. Si mesajul iti ajunge direct la inima si te simti de parca fiecare piesa a fost scrisa de tine sau pentru tine, atat de bine ti se potrivesc versurile! Si chiar daca o buna perioada de timp nu mai asculti nimic de la ei, sau nu mai auzi nimic nou de ei, cand regasesti CD-urile vechi pe la tine prin camera, uitate printr-un colt, iti amintesti tot. Si ce amintiri frumoase ma leaga de trupa asta! Mi-e cam greu sa renunt la cativa ani buni din viata mea...
• vreau un job in domeniul meu -> hmmm, cine nu-si doreste asta? Bine, adevarul e ca momentan n-am nicio sansa, pentru ca nici nu am terminat cei 3 ani de facultate, insa eu sper ca totul va fi bine. Pana acum chiar am realizat foarte multe lucruri pe cont propriu, si sunt mandra de asta. Stiu de capacitatile mele si imi stiu punctele tari si punctele slabe. M-am analizat obiectiv, atat pe exterior, cat si pe interior, incat stiu ce merit. Si vreau sa obtin!

Viata e scurta. Si, in ciuda faptului ca uneori pare ca ni se intampla mai multe lucruri rele decat bune, trebuie sa fim optimisti. Wishlist-ul meu e dovada ca se poate face viata mai buna si mai frumoasa, chiar daca e grea.

Iar eu nu o sa ma dau batuta. Iar, cand ceva bun o sa-mi apara in cale, o sa ma bucur de el! Fara atatea intrebari si indoieli. Fara griji. :)