miercuri, 16 ianuarie 2013

Optimista

Dupa conversatiile de ieri seara cu doua persoane foarte importante pentru mine, mi-am dat seama de anumite lucruri. Si mi-am dat seama de cat de fraiera am fost pana acum. Sa stai si sa iti plangi de mila si sa fii pesimist tot timpul nu e raspunsul la toate intrebarile. Am fost prea mult timp trista si parca am suferit degeaba. Am depus eforturi considerabile, dar in directia gresita.
Din fericire, m-am trezit din starea asta deplorabila si mi-am dat seama ca am muuult mai multe lucruri pentru care sa fiu recunoscatoare. Viata mea e bine asa cum e, iar eu sunt multumita cu ea. Poate ca sunt anumite lucruri pe care le-as schimba, dar stiu ca ele o sa se modifice cu timpul.
Si, daca stau si numar binecuvantarile, imi dau seama ca as avea pentru ce sa fiu fericita:
1. Am o familie. Asa, imprastiata prin diverse colturi ale tarii, dar exista. Am o mama care zilnic se duce la o slujba prost platita ca sa poata totusi sa-mi asigure un viitor mie si fratilor mei. Am un frate mai mare pe care il iubesc mai mult decat pe mine insumi. Mi-a fost alaturi in vremuri grele si intunecate, cand toata lumea a uitat de familia noastra. Mi-a fost un tata, atunci cand am ramas fara unul adevarat. Si mi-a dat niste lectii pe care nu le voi uita niciodata. M-a invatat sa apreciez ceea ce am, sa ma multumesc cu ceea ce primesc, dar in acelasi timp sa lupt pentru ceea ce imi doresc.
2. Am prieteni. Putini, dar adevarati. Plecati prin orase diferite, cu personalitati si caractere diferite, dar totusi, parca suntem "suflete pereche". Nu avem secrete unii fata de ceilalti si putem sa ghicim ceea ce e in mintea celuilalt, fara ca macar sa vorbim. Si chiar daca avem pauze lungi in care nu schimbam nicio vorba, putem oricand sa ne revedem si sa reluam conversatiile de unde le-am lasat.
3. Il am pe el. Poate ca nu e o relatie adevarata, dar nici nu am nevoie de una in acest moment. Stiu ca am cu cine sa schimb o vorba, iar cand mi se face dor pot sa pun mana pe telefon si sa-l sun sau sa-i trimit mesaj.
4. Am facultatea. Poate ca par o tocilara, dar chiar imi face placere sa-mi petrec timpul acolo. Am cativa colegi cu care ma inteleg bine si cu care pot purta conversatii pe diverse teme. In plus, imi place ca sunt apreciata pentru rezultatele mele. Poate parea superficial, dar pe mine laudele ma ajuta enorm de mult. Ma ambitioneaza sa lucrez mai mult, sa depun mai mult efort, pentru ca stiu ca la final primesc o recompensa (materiala sau imateriala). Iar aprecierea pe care o primesc pentru rezultatele mele e nepretuita.
Si...lista ar putea continua la nesfarsit.

Important e ca, in ciuda nemultumirilor mele, am mai multe lucruri de care sunt multumita. Am pentru ce sa ma trezesc dimineata si pentru ce sa lupt. Am un scop si multe vise pe care trebuie sa le indeplinesc.
Incet-incet imi dau seama ca am mai multe motive sa fiu fericita. Si o sa incerc sa termin cu pesimismul asta, pentru ca nu ma va duce niciunde.

Pot spune ca in zilele astea am invatat multe. Am crescut, m-am maturizat si mi-am dat seama ca nu trebuie sa alerg dupa lucruri imposibile, cand am tot ce-mi trebuie alaturi de mine.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu